Parcul Cinema Floreasca e iar în pericol

Grupul de Inițiativă Floreasca Civică atrage atenția că Primăria Sectorului 2 nu arată transparență în modul în care tratează îngrijorările comunității locale, după ce presa a scris că a fost emis un certificat de urbanism pentru terenul aferent fostului Cinematograf Floreasca pentru ridicarea unui bloc de 5 etaje în parcul din cartier. Contactat de Hotnews, Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a declarat că „proprietarii au cerut demolarea cinematografului și construirea unui bloc cu 5 etaje”, lucru pentru care ar avea nevoie de aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) în Consiliul Local Sector 2.

Floreasca Civică a inițiat zilele trecute o petiție, semnată deja de peste 1.200 de persoane, prin care solicită:

• blocarea oricăror eventuale autorizații de construire și PUD-uri care să pemită construcții noi în Parcul Cinema Floreasca
• protejarea Parcului Cinematografului Floreasca (și a aleilor adiacente) prin includerea acestora în registrul spațiilor verzi ale Sectorului 2
• readucerea clădirii fostului Cinematograf Floreasca în patrimoniul public și transformarea acesteia într-un centrul multifuncțional dedicat comunității
• implicarea comunității locale în consultări publice reale înainte de luarea oricărei decizii urbanistice privind clădirea fostului cinematograf și parcul

Cartierul Floreasca este supus de ani buni unei degradări a calității vieții prin distrugerea grădinilor de bloc pentru ridicarea de noi construcții. Parcul Cinema Floreasca a fost și el în pericol în mai multe ocazii, dar implicarea cetățenilor a reușit să deturneze planurile dezvoltatorilor imobiliari.

Compania care a obținut acum certificatul de urbanism este una legată de un om de afaceri pe care presa îl numea în urmă cu ceva timp „un adevărat baron al despăgubirilor”, fiind printre cumpărătorii de drepturi litigioase pe Legea 18/1991, cea care prevede și retrocedarea imobilelor preluate de regimul comunist.

Grupul civic susține că ar trebui cercetate condițiile în care cinematograful a ajuns în proprietatea privată a unor oameni de afaceri și cum au fost retrocedate anumite spații verzi din zonă. Totodată, Floreasca Civică, cere administrației publice să recâștige dreptul de a administra clădirea cinematografului pentru a-l transforma într-un centru cultural, deschis tuturor bucureștenilor.

Background istoric

Cartierul Floreasca a luat locul Hipodromului Floreasca, iar Cinematograful Floreasca a fost construit în cursul anului 1961 prin întreprinderile Direcției Generale de Construcții Montaj (D.G.C.M.) și Șantierului de Producție și Construcții (S.P.C.) conform proiectării realizate de Institutul Proiect Bucureşti. A fost ridicat în același timp cu altele două - „1 Mai” și ”G. Coșbuc”, care aveau aceeași capacitate, de 850 locuri, și erau parte din aceleași experimente tehnice pe șantier, menite să ghideze ridicarea următoarelor cinematografe.

În presa timpului, noile cinematografe erau lăudate pentru că „demonstrează grijă pentru satisfacerea nevoilor culturale ale maselor”, pe când la cele „rămase de la regimul burghez [...] se simte mobilul comercial imprimat în arhitectura lor” după cum scria, de exemplu, Ion Cazaban în Contemporanul, în 1962.

Cinematograful Floreasca fusese construit în Parcul Garibaldi în locul a ceea ce ar fi trebuit să fie un Club Muncitoresc. În lucrarea sa de disertație, Oana Pîrvu explică modificarea proiectului prin schimbarea de viziune a Kremlinului de după moartea lui Stalin. Clubul ar fi trebuit construit în centrul spațiului verde, în centrul cartierului, dar reorientarea hrușcioviană a vremii, îl duce la marginea spațiului verde și, în cele din urmă, îl înlocuiește cu un „cinemascop”.

Pe lângă proiecțiile de film, în „ambianța plăcută” a cinematografului Floreasca, creată de „perdele străvezi și plante”, uneori aveau loc și șezători literar-cinematografice. Era un loc unde oamenii se destindeau și socializau.

Un timeline incomplet al transformărilor clădirii cinematografului Floreasca

După căderea comunismului, cinematograful nu și-a pierdut imediat funcția principală. Se proiectau filme și prin 1996 - 1997, chiar dacă clădirea ajunsă să aibă peste 30 de ani începea să-și arate vârsta iar puținii spectatori înghețau la proiecțiile de peste iarnă.

În 1998, aici apare Dakota Club, probabil al treilea club de biliard al Bucureștiului, într-o vreme când sportul era popular și jucat, de obicei, prin fumul gros al țigărilor fumate la interior.

În noiembrie 2000, fostul cinematograf devine prima sală SuperBingo în care bucureștenii pot juca bingo și alte jocuri de noroc fix în spațiul pe care începuseră să-l vadă în weekend ca platou de filmare al emisiunii SuperBingo a ProTV.

În 2003, în clădirea fostului cinematograf se deschide Kristal Galm Club, care devine un punct fiebinte pe harta vieții de noapte a Bucureștiului și care este folosit și ca locație pentru petreceri organizate de companii. De exemplu, în seara de 4 martie 2004, este locul în care se strânge toată crema publicațiilor sportive și agențiilor de publicitate la aniversarea numărului 2.000 al ProSport.

În 2012, cinematograful devine sala de evenimente a Biavati Events, ceea ce este și acum.